sâmbătă, 9 aprilie 2011

De pe Bega, la Văliug şi Snagov…

Primăvara e şi momentul lansării la apă în competiţii a ambarcaţiunilor sporturilor nautice, dar cîtă vreme antrenamentele constau în acumulări fizice, cum a fost cazul kaiaciştilor juniori de la CSŞ1, cantonaţi între 3 şi 13 ianuarie la Gărâna, mai e timp să răsfoim albume cu amintiri, fotografii de arhivă…
Pe plan local, secţia de kaiac-canoe a Clubului Sportiv Şcolar nr. 1 Timişoara găzduieşte mai întîi competiţia “Micul Kaiacist”, în ultimul weekend din luna martie. Pe plan naţional, juniorii localnici se antrenează pentru campionatele de fond şi viteză din lunile aprilie şi mai, cînd se vor alinia la start la Bascov sau Snagov.
De pe asemenea unduiri de ape şi nu numai, cîteva clişee din alte vremuri, imortalizînd activitatea şi camaraderia din acest sport prin prisma kaiaciştilor timişoreni, care ţin vie flacăra acestei discipline pe malurile Begăi de peste o jumătate de secol… Iar perpetuarea tradiţiei a fost posibilă graţie preocupării antrenorilor implicaţi în selecţia, modelarea şi lansarea tinerilor aspiranţi, dintre şlefuitorii de talente cu cel puţin 3 ani de activitate la CSŞ1 amintindu-i pe Victor Alexandrescu, Ştefan Heder, Adrian Pavlovics, Gheorghe Toth, actualmente vicepreşedinte al Federaţiei Române de Kaiac-canoe, Eugenia Popescu, Roland Sadner, Octavian Ispas, actualmente antrenorul lotului olimpic al Japoniei, Codruţa Şofron, Florin Diaconu, Norbert Rogoveanu şi Zeno Lache, care ne-a înlesnit accesul la această fascinantă arhivă.
Kaiac-canoe: Văliug 1971

Prima poză, datînd din anul 1971, este surprinsă la Văliug, în judeţul Caraş Severin, cu ocazia concursului intitulat la acea vreme “Cupa speranţelor”, o competiţie care se adresa tuturor sportivilor pînă în 23 de ani.

Tot de pe luciul apei lacului montan şi ipostaza de mai sus, a criteriului de selectare a speranţelor, din acelaşi ´71.

Echipajul de kaiac 4, al Şcolii Sportive de Elevi Timişoara, pozînd pe podiumul întrecerii de 1000 metri, din postura medaliaţilor cu bronz, în componenţa Zeno Lache, Adrian Minoiu, plasaţi în faţă (de la stînga la dreapta), Nicuşor Eremia, Simion Şontelecan, pe rîndul din spate…

Un loc pe podium...

Următoarele două fotografii datează aproximativ din aceeaşi perioadă, în cadrul unui cantonament de pregătire la Snagov, în anul 1970, respectiv cu ocazia unei defilări în cinstea zilei de 23 august, cu grupa de kaiacişti reunită pentru evenimentul populist din 1972… Printre alţii, Zeno Lache, Roland Sadner, Helmuth Bertalomfy, George Buzelan, Nicuşor Eremia, Ion Lulariu, Ladislau Molnar, iar pe rîndul de jos Simion Şontelecan şi Adrian Minoiu… Anii au trecut, sportivii de altădată s-au răspîndit care încotro pe drumurile vieţii… Cine se recunoaşte în clişeu şi n-a fost amintit?
Tineri şi tinere, într-o ambianţă plăcută, sub sălciile de pe malul lacului Snagov. O ipostază îmbietoare a vieţii de kaiacist…
Cantonament la Snagov, în 1970
Kaiacişti pregătiţi de defilare... 23 august 1972

În fine, pe apele Begăi, în dreptul actualului ponton al secţiei de kaiac-canoe a CSŞ1, sportivul de altădată, Zeno Lache, pregătindu-se de un antrenament în anul 1970. Este nimeni altul decît profesorul antrenînd în zilele noastre, în acelaşi loc, alte şi alte generaţii. Lumea kaiacului e relativ restrînsă iar inimoşii pot fi număraţi pe degete, puţini fiind cei care mai cred în dezvoltarea acestei discipline. Bega e martor mut al multor pasiuni iscate de competiţii pe ape, dar în egală măsură o bătrînă apă suspinînd că nu este pusă în valoare la adevăratul potenţial.

Măcar va rezista oare tradiţia?

Mai multe despre actualitatea locală în kaiac-canoe, din spusele profesorului Lache, în dialogul cu titlul “Ţin foarte mult la Cupa Timişoara”, accesibil în secţiunea de kaiac-canoe a acestui ziar digital.

Sportivul din ´70, profesorul din 2011 - Lache Zeno

3 comentarii:

  1. Frumoase aduceri aminte, fapte si momente care starnesc nostalgii tuturor celor care au trait acele vremuri. Cu scuzele de rigoare adresate celui care a scris materialul, ca unul care i-am cunoscut pe multi din cei susmentionati, imi permit sa completez lista domniei sale cu unele nume remarcate in anii 60, nume care au facut cinste atat scolii romanesti de k.c. cat si Timisoarei. Voi mentiona pe Hilde "kiki" Lauer medaliata cu argint in simplu si cu bronz (alaturi de stelista Nela Sideri)in dublu la JO-Tokio-64,apoi pe cei doi kaiacisti de mare talent Kurt Franzen si "Snuki" Klaici, multipli campioni nationali de seniori. Alaturi de multi sportivi scolari din Timisoara am trait clipe de neuitat in cantonamentele de la Valiug l962 si Snagov l963, cu unii dintre ei am suit in barca sub culorile alb-rosu iar cu marea majoritatea am ramas foarte bun prieten. De-a lungul anilor Timisoara a dat si mari antrenori, personal am avut un mare respect pentru regretatii "Pursi" Alexandrescu si Stefan Heder, carora le voi pastra o nestearsa amintire. In final,le-as propune celor din zona sa aminteasca ceva si despre scoala de kaiac din Arad, oras care a dat si el un antrenor de mare valoare, regretatul prof.Milicin Manoila si un sportiv de exceptie in persoana lui Eugen Botez. Cu respect, M.Ionita (calutu)

    RăspundețiȘtergere
  2. frumoase amintirii scrise cu mare drag de domnul Ionita Marian(calutu),dar ar trebui scris mai multe articole cu sportivi buni,care din pacate se uita de ei.
    de la CSS Galati regretatul Razmerita Ion-Stavar Averchie,
    de la CSS 1 Galati Birladeanu Emil-Cazacu Valeriu,
    de la Ancora Severin Leonard-ChisacovMarin-Coman Marinel-Marin Lucian,
    de la Dinamo Munteanu Gherasim-Izmailciuc Simion,
    de la Dinamo Simonenco Nicolae,
    de la Dinamo Gheba Constantin-Izmailciuc Simion,mai sunt si altii care poate mai traiesc sau sunt decedati,ar fi cazul sa tineti un moment de reculegere in memoria lor cu stima din Galati.

    RăspundețiȘtergere