KAIAC-CANOE ROMANIA LA JOCURILE OLIMPICE

Kaiacul si canoea isi are inceputul ca sport recreational la debutul sec.XIX, datorita  avocatului englez JOHN MAC.GREGOR, care si-a construit primul kaiac dupa modelul eschimos de la 1845.

JOHN MAC.GREGOR

Scrierile si experientele acestuia au condus la infiintarea, in anul 1866 a Royal Canoe Club, in anul urmator avand loc prima regata in acest sport. In anul 1868 se elaboreaza primul regulament pentru kaiac-canoe. Popularitatea acestui sport se raspandeste in restul Europei si in America de Nord iar in 1871 a fost fondant N.Y.K.C.

Delegati ai asociatiilor nationale, formate in secolul precedent, formeaza in 1924 la Copenhaga un for international I.R.K. ( Internationella Reprezentant-Skapet fot Kanotidrott), insarcinat sa formuleze reguli pentru toate competitiile din lume de kaiac-canoe.

In acelas an, I.R.K. cere recunoasterea kaiacului si canoei ca sporturi olimpice dar  C.I.O. accepta propunerea abia peste 3 editii al J.O., astfel ca, in 1936 la J.O. de la Berlin, sportivi din 19 tari se intrec in 9 probe, consemnandu-se astfel prima regata olimpica la kaiac-canoe.

Abia in 1946, dupa terminarea razboiului, I.R.K. se reorganizeaza, luand nastere I.C.F.-ul de astazi. Regulamentul de competitii sufera permanente modificari de probe si distante, aceasta si ca urmare a rapidei dezvoltari si raspandiri a kaiacului-canoei in lume.

PROBE SI DISTANTE

Falboot

La prima regata olimpica de la Berlin-1936, programa olimpica a inclus 9 probe, toate rezervate barbatilor, 4 probe pe 1.000m. (K.l,K.2,C.1,C.2) si 5 probe pe 10.000m (K.1,K.2 si C.2 precum si F.1 si F.2). Simbolul “ F “denumeste o barca numita FALBOOT, construita pe modelul folosit de eschimosi, un schelet din lemn fiind acoperit cu o panza impermeabila in genul husei cu care vin ambalate barcile elegante de astazi. A fost prima si ultima utilizare a unor astfel de ambarcatii in regatele olimpice de kaiac-canoe.

La urmatoarele 3 editii ale J.O. 1948, 1952 si 1956, se mentin cele 9 probe olimpice, 4 pe 1.000m. si 4 pe 10.000m., aparand in premiera proba de K.1.F-500m.

In 1960, la J.O. de la Roma, se disputa numai 6 probe, prin renuntarea la cele 4 probe pe distanta de 10.000m., considerate ca fiind foarte dure si mai putin spectaculoase. In afara celor 4 probe clasice pe 1.000m. (K.1,K.2,C.1,C.2) si a probei rezervate fetelor pe 500m.,este introdusa stafeta de K.1.B-4X500m., proba la care se va renunta peste 4 ani.

Vasile Diba

Urmatoarele 3 editii, 1964, 1968 si 1972, vor avea in program 7 probe, in locul stafetei fiind introdusa proba de K.4.B-1.000m, in plus, pentru fete se introduce si K.2.F-5oom.

Marea raspandire a acestui sport in lume, obliga C.I.O. sa suplimenteze numarul de probe olimpice, astfel ca la editiile din 1976 si 1980, se ajunge la 11 probe, prin introducerea a 4 probe masculine pe distanta de 500m.(K1,K.2,C.l,C.2).

In 1984, la J.O. de la Los Angeles, este introdusa si proba de K.4.F-500m., ajungandu-se astfel la  un program olimpic compus din 12 probe, 5 pe 1.000m. (K.l,2,4,C.1,2) si 7 probe pe 500m.(K,1,2,C.1,2, si K.1,2,4 fete), urmatoarele 6 editii desfasurandu-se in acelasi format. Programul olimpic de la J.O. Londra 2012, va suferi modificari referitoare la distante, fiind mentinut numarul de 12 probe. Raman cele 5 probe pe 1.000m rezervate baietilor si cele 3 pe 500m  rezervate fetelor, sunt anulate cele 4 probe masculine pe 500m., fiind introdusa, in premiera, distanta de 200m., pe care se vor intrece K.l,2 si C.1 baieti si K.l fete.

RECORDURI SI EVENIMENTE DEOSEBITE

Serghei Larion - Policarp Malahin

Invingator la J.O. de la Montreal 1976, VASILE DIBA ramane in istoria olimpica ca fiind primul campion olimpic intr-o proba introdusa in premiera : K.1.B-500 m.

Tot intr-o proba nou  introdusa K.2.B-5oom. SERGHEI LARION si POLICARP MALAHIN, cuceresc medaliile de bronz.Peste 2 editii, in 1984 la Los Angeles, proba nou introdusa de K.4.F-500. este castigata de fetele noastre AGAFIA CONSTANTIN-TECLA BORCANEA-MARIA STEFAN si NASTASIA IONESCU.

Aurel Bebe Vernescu

Spre regretul nostru, aceste victorii, in premiera, nu au mai fost repetate, performantele baietilor ramanand unicat, prin desfiintarea probelor masculine pe 500m.

Un alt lucru remarcabil este acela ca, Amiralul kaiacului romanesc din anii  60, a fost desemnat sa poarte drapelul Romaniei la 3 editii consecutive ale J.O. 1964, 1968 si 1972, acesta ca o recunoastere a valorii scolii romanesti de kaiac-canoe in sportul romanesc.L-am numit pe inegalabilul AUREL BEBE VERNESCU.

Otto Tomiuc

In anul 1964, la J.O. de la Tokyo, cu ocazia Congresului F.I.C., antrenorul roman NICOLAE NAVASART, este ales ca sef al Comisiei tehnice a F.I.C., pe care a condus-o pana in anul 1984, cand a parasit aceasta lume. Din aceasta postura, a contribuit eficient la modernizarea desfasurarii marilor regate de kaiac-canoe, prin aparitia canalelor de concurs, aducandu-si un substantial aport la organizarea, in premiera a C.E. de kaiac-canoe in Romania la Snagov in anul 1965. Totodata, a ajutat la formarea si scolarizarea unui mare numar de arbitrii in tara, unii dintre acestia dobandind, in timp, si titulatura de arbitrii internationali si oficiind la mari competitii mondiale, C.E., C.M. sau J.O. De remarcat ca, la J.O. Mexic 1968, a fost starterul oficial al regatei olimpice. Revenind la arbitrii internationali, crescuti si formati in Romania, din randul fostilor sportivi, se remarca OTTO TOMIUC, om cunoscut si respectat in tara si in lumea mondiala a acestui sport, avand in palmares 7 editii ale J.O., debutand la Munchen-1972. Alaturi de acesta au mai fost o serie de arbitrii internationali care au oficiat la J.O. dintre care se cuvin a fi mentionati JEAN ZAMFIR, CORNELIU BARSANESCU si mai recent GHEORGHE TOTH. Precizam faptul ca, ultimul a debutat la ultima editie a J.O-Beijing 2008, fiind arbitru oficial la concursul de kaiac-canoe cat si la cel de slalom nautic.

KAIACUL SI CANOEA IN ROMANIA

In anii 1934-35, se organizeaza la noi primele intreceri de kaiac-canoe, cu participari extreme de reduse.  Abia dupa razboi, cand sportul incepe sa se bucure de o atentie speciala din partea autoritatilor, incep sa apara, la inceput modest, primele rezultate in kaiac-canoe. Dupa un pionierat de 5-6 ani, timp in care am beneficiat de indrumarea unor specialisti din Ungaria sau Cehoslovacia, incep sa se arate si primele succese. Revazand statisticile olimpice in kaiac-canoe, constatam faptul ca, la primele 3 editii se remarca, in special, sportivii din tarile nordice, alaturi de germani si austrieci, abia de la J.O.din 1956 remarcandu-se si sportivii din estul Europei, rusii, ungurii, romanii etc.

Fara sa realizeze, un tanar din Chilia Veche, pleca in lume, ajunge tocmai in inima tarii, pe santierul tineretului de la Bumbesti-Livezeni, invatat cu munca bruta si cu efortul fizic, tanarul SIMION ISMAILCIUC, este incorporat si adus la Dinamo Bucuresti la sectia de rugby, dar in timpul liber da tarcoale pe la sectia nautica a clubului, de pe lacul Floreasca. Luat peste picior de sportivii mai vechi, pune mana pe o canoe, vaslind in picioare si lasandu-i fara glas pe “mistocarii” de mai devreme. Singurul care nu s-a amuzat, si in care a incoltit o idee de mare viitor, a fost tanarul antrenor de atunci RADU HUTAN care si-a dat seama ca locul de provenienta al acestui tanar, Delta Dunarii, reprezinta o mina de aur pentru viitorul kaiacului dar mai ales a canoei romanesti. De aici inainte satele deltei vor alimenta an de an aceasta disciplina sportiva cu tineri de mare valoare si talent.

Facand un apel la rabdarea dar si la curiozitatea celor care vor parcurge acest material vom rememora impreuna evolutia kaiacistilor si canoistilor nostri la J.O.

Mircea Anastasescu

J.O. 1952 – HELSINKI  - Kaiacul si canoea romaneasca facea pasi mici in tara si timizi pe plan international, cu toate acestea talentul  si valoarea tanarului kaiacist MIRCEA ANASTASESCU, determina conducerea sportului din acea vreme, sa-l includa in delegatia olimpica. Participa in seriile probei de K.1.B-1000m., ramanand in acest stadiu, dar experienta acumulata va face ca peste 2 ani la C.M. de la Macon sa fie primul medaliat roman din kaiac-canoe, prin bronzul cucerit acolo.

Leon Rotman

J.O. 1956 – MELBOURNE  - Indepartata Australie constituia atat  o necunoscuta cat si un obiectiv greu de atins si imaginat pentru tinerii sportivi ai vremii. Sportivii nostri, plecati in prag de iarna la acest mare concurs, se temeau ,nu atat de adversari, cat de modul cum le va raspunde organismul la schimbarea de fus orar. Un alt mare semn de intrebare se referea la “varful de forma”, cunoscand ca, in tara, in decembrie, abia reluau pregatirile pentru anul urmator, venind dupa o pauza de 2 luni. Cu toate acestea, romanii uimesc lumea intreaga prin evolutia, in special a canoistilor.  Acestia se vor dovedi, inca de atunci, in a fi temelia echipei nationale, din cele 10 medalii de aur cucerite pana astazi, 8 medalii fiind aduse de grupa de canoe.

V.Nicora,Dtru Alexe,A.Vernescu,Ivanov Mercurie,M.Szekly,E.Lipalit,L.Rotman,R.Hutan,S.Ismailciuc,I.Lipalit,S.Teodorof,A.Iacovici,M.Anastasescu,I.Sideri si A.Sidorov-Lotul Romaniei Roma 1960

Simion Ismailciuc - Dumitru Alexe

LEON ROTMAN castiga ambele probe de C.1 iar cuplul DUMITRU ALEXE-SIMION ISMAILCIUC iau aurul probei de C.2-1000m. Ca doi pescari “batrani”, in seara victoriei sarbatoresc in stil propriu iar a-2a zi, in cursa pe 10.000m. isi amintesc de necazurile vietii, se critica si-si aduc reprosuri, timp in care 4 barci trec pe langa ei, lasandu-le doar locul 5.Echipa de kaiac-canoe aduce acasa 3 medalii olimpice de aur, sportivii bucurandu-se de toate onorurile iar antrenorul RADU HUTAN devenind primul technician roman distins cu titlul de “Antrenor Emerit”.

1- Ianosi Parti  2-Alex Silaev  3- Leon Rotman 

J.O. 1960 – ROMA  - Scoala romaneasca de kaiac-canoe, devenise o forta in lume asa ca la aceasta editie a J.O. delegatia a fost mult mai numeroasa si asteptarile mult mai mari. Cu toate acestea, recolta de medalii la care se spera, s-a rezumat la un broz, cucerit de acelasi neobosit LEON ROTMAN. Acesta venea dupa un lung repaus medical dupa o hepatita suferita la inceputul anului, numai ambitia si dorinta de a-si apara titlul cucerit la editia precedenta, aducandu-l in finala olimpica de la Roma. Aceeasi tripleta pe podium, numai ca in alta ordine : 1.- Ianos Parti (Ung.) – 2.- Alex.Silaev (URSS) – 3.- LEON ROTMAN (Rom) , Dumitru Alexe si Igor Lipalit vin pe loc.4 la C.2-1000m. fiind precedati de rusi, italieni si unguri, stafeta de K.1.B-4x500m., de la care se astepta o medalie vine pe ultimul loc, locul 6(in aceasta proba erau numai 6 finaliste) datorita comportarii sub asteptari, in ultimul schimb, a lui Stavru Teodorf. Ceilalti 3 componenti, Aurel Vernescu, Mircea Anastasescu si Ion Sideri au concurat excelent, dupa evolutia lor stafeta noastra fiind in pozitia a-2-a. S-a spus ca avandu-l pe Vasile Nicoara in locul lui Teodorov, stafeta noastra ar fi fost sigur medaliata.

Tot pe locul 6 se claseaza si echipa de K.2.F-500m. – Maria Szekeli-Elena Lipalit. Aceasta editie a J.O. a marcat retragerea din sport a lui Gerd Fredriksson, kaiacistul suedez fiind considerat, cel putin la acea vreme, ca fiind cel mai titrat din lume. Concureaza la K.l-1000m., se afla permanent in primele locuri, cedand, in final, in fata danezului Erik Hansen si a maghiarului Imre Szolossy. Dar surpriza, peste numai o ora urca in barca de dublu alaturi de compatriotul sau Sven Sjodelius, castiga proba, devansandu-i cu numai 18 sutimi de sec. pe maghiarii Szente si Meszaros. La acel moment GERD FREDRIKSSON, implinise 44 de ani. FENOMENAL !!! Am tinut sa fac aceasta precizare deoarece, peste 3 ani, la C.M. de la Jaice-1963, dupa evolutiile senzationale ale lui AUREL VERNESCU, marele GERD l-a felicitat adresandu-i marturisirea : “ acum nu mai regret ca m-am retras, am gasit in tine un demn urmasi al meu..”. Credeti ca este o recunoastere mai mare a valorii sportivului nostru ?

V.Nicoara si H.Ivanov- Tokyo 1964

J.O. 1964 – TOKYO – Antrenorii RADU HUTAN si NICOLAE NAVASART au trait un ciclu olimpic foarte intens, anii intermediari 1961, 1963 (in 1962 nu s-au tinut C.M.) constituindu-se intr-o masiva remaniere a loturilor nationale, fapt ce a adus in prim plan o serie de tineri extreme de valorosi.

Aceasta editie gazduita de Tara Soarelui Rasare a adus in fata sportivilor nostri noi semne de intrebare legate de “fusul orar”, de “varful de forma” cat si de timpul la care era programata regata olimpica (inceputul iernii 64/65). Cu toate acestea delegatia noastra s-a comportat admirabil, cucerind 2 medalii de argint si 3 de bronz.

ANDREI IGOROV face o cursa excelenta fiind invins in ultimii metri ai cursei de germanul JURGEN ESCHERT in proba de C.1-1000m. HILDE LAUER, absolventa a liceului de muzica din Timisoara, clasa pian, se dovedeste nu numai un muzician de talent, ci si o sportiva de mare valoare, cucerind medalia de argint in proba de K.1.F-500m. Invingatoarea sa sovietica LUDMILA HVEDOSIUK. HILDE LAUER isi dovedeste valoarea si alaturi de colega sa de club de la Steaua, CORNELIA SIDERI, cucereste bronzul in proba de K.2.F-500m., cursa fiind castigata de germanele Annemarie Zimmermann si Roswitha Esser.

1.R.Petersen 2.M.Hesz 3.A.Vernescu-

Invins cu un an inainte, la C.M. de la Jaice, de catre danezul Erik Hansen, AUREL VERNESCU, greseste tactic in finala olimpica de K.1.B-1000m.,urmarindu-l cu mare atentie pe danez, pe care-l considera principalul sau adversar. Vremea mohorata, o ceata groasa il impiedica pe Vernescu sa-si observe si restul adversarilor, asa ca pe culoarele mai departate se strecoara suedezul ROLF PETTERSSON si magiarul MIHALY HESZ, sositi in aceasta ordine pe primele doua locuri, VERNESCU multumindu-se cu bronzul. Ma simt obligat sa precizez ca VERNESCU era specialist pe 500m., tehnicienii vremii apreciind ca acesta nu avea “punct mort” decat pe la 750m., fiind marele ghinionist la perioadei, proba sa favorite nefiind in programa olimpica, dar peste 12 ani VASILE DABA va face o mare reparatie morala.

1.L.Hvedosciuc 2.H.Lauer 3.M.Jones

Dezamagit si afectat de infrangere, AUREL VERNESCU se prezinta si la startul finalei K.4-1000m., alaturi de MIHAI TURCAS, AFANASE SCIOTNIC si SIMION CUCIUC, sosind pe locul 3, in urma sovieticilor si a germanilor. Una din marile dezamagiri si surprize neplacute a delegatiei noastre a fost clasarea pe locul 4 a cuplului Vasile Nicoara-Haralambie Ivanov in finala de K.2-1000m. De trei ori campioni mondiali cu un an inainte, neinvinsi in tot sezonul olimpic, au clacat tocmai aici. S-a spus la acea vreme, ca tocmai suprasolicitarea excesiva, participarea la toate regatele europene din acel an, au facut ca in finala, cu 150m inainte de sosire Hari Ivanov sa faca o criza hepatica si totul sa se naruie. Tot la aceasta editie, in proba de C.2-1000m. sportivii nostri Achim Sidorov si Igor Lipalit s-au situat pe un onorabil loc.5.                                                                                                             Aceasta editie a J.O. a mai consemnat si alte evenimente demne de luat in seama

Andrei Igorov

Asfel, la deschiderea jocurilor, tricolorul romanesc a fluturat in bratul puternic al lui AUREL VERNESCU, lucru care se va mai repeat si la urmatoarele 2 editii, fapt unic in istoria sportului olimpic romanesc. Tot aici, are loc Congresul F.I.C., ocazie cu care antrenorul emerit NICOLAE NAVASART este ales seful Comisiei Tehnice, iar colegul sau RADU HUTAN este desemnat vicepresedinte al F.I.C. , pe considerentul ca in anul urmator ROMANIA va organiza competitia suprema europeana.

In final, un lucru amuzant. Pierzand selectia finala in fata lui Andrei Igorov, aflat deci in potura de rezerva, Simion Ismailciuc impreuna cu marangozul lotului “nea Nicu pantofarul” (nici o legatura cu celebrul “nea nicu”), au iesit in afara satului olimpic,la” una mare”. Au comandat ceva ca”inainte de masa”, li s-a oferit celebra “sake” facuta din orez, care servita in cantitati mai mari pt.japonezi (150-200 gr.) facea victime mai multe ca la Hirosima. Deranjati de “degetarele” in care au fost serviti, au cerut pahare pt.oameni normali, si s-au apucat de treaba. Dupa ce barmanul le-a spus ca mai are o singura sticla pe care o tine, avand in zilele urmatoare o petrecere cu 200 de invitati, baietii nostri au plecat vadit dezamagiti. Nu mica le-a fost mirarea, cand la iesire erau asteptati de o salvare si de 2 politisti pe motociclete, care-i priveau ca pe extraterestrii si care i-au insotit pana in satul olimpic, fara a intelege cum de mai sunt in viata. Japonezii nu stiu vorba romaneasca care spune un mare adevar:” bautura e buna dar sa te tii de ea”.

J.O. 1968 – MEXICO  -   Din nou problemele legate de acomodare, de vremea tarzie la care era programat concursul (fine de octombrie) dar cea mai mare necunoscuta era legata de modul cum se  vor acomoda si vor suporta sportivii nostri marele efort ce urma sa-l depuna la o altitudine de peste 2200m. in conditii de aer rarefiat.

M.Turcas,D.Ivanov,A.Calenic

Se cauta solutii de acomodare, se face un lung stadiu de pregatire in Franta, la un lac de munte situat la altitudine, dar semnele de intrebare raman. Regata olimpica de pe pista nautica de la Xochimilco consemneaza debutul olimpic al unui mare campion care va scrie istorie in canoea mondiala. La 19 ani neimpliniti, tanarul IVAN PATZAICHIN, este aruncat in lupta cu cei mai tari canoisti ai lumii, in acea vreme. Ia startul in finala de C.1-1000m. si dupa 800m. se pomeneste singur in fruntea cursei. Lipsa de experienta, poate lipsa de oxigen in conditiile de mare altitudine, emotia debutului la J.O., il fac pe Ivan sa clacheze si sa termine cursa pe locul 7, cursa revenindu-i maghiarului IMRE TATAI, urmate de vestgermanul DETLEF LEWE ( retineti acest nume). Peste nici o ora SERGHEI COVALIOV urca in barca de canoe dublu avandu-l in dreapta sa pe mai tanarul sau consatean, pentru a concura in proba de C.2-1000m. Teama generala era daca IVAN PATZAICHIN va rezista la o noua cursa ?! Dupa 4:07,18 de la start tricolorul romanesc flutura pe cel mai inalt catarg de pe malul canalului de apa  mexican, consimtind victoria celor doi fii ai Deltei Dunarii :  Locul 1 si campioni olimpici : SERGHEI COVALIOV si IVAN PATZAICHIN. Toti ziaristii acreditati incep sa caute pe harta tara invingatorilor, implicit satucul ascuns printre stuful deltei , MILA 23, locul de bastina al campionilor. Alaturi de cei doi se bucura de onoruri si antrenorul lor RADU HUTAN, dar mimica lui de piatra nu lasa se se vada marea bucurie din sufletul sau. Asa era el, nu se exterioriza aproape de loc. O evolutie excelenta au avut si baietii din proba de K4-1000m., care numai pentru 43 de sutimi au ratat aurul olimpic in fata norvegienilor, ANTON CALENIC-DIMITRIE IVANOV-MIHAI TURCAS si HARALAMBIE IVANOV, vor ramane oricum inscrisi in cartea de aur a kaiacului olimpic romanesc. O premiera, surpriza placuta, este locul 3 obtinut de VIORICA DUMITRU in proba de K.1-500 m., proba castigata de sovietica LUDMILA PINEAEVA. Un onorant loc.4 obtin fetele noastre VIORICA DUMITRU si VALENTINA SERGHEI in finala probei de K.2.f-500m.O surpriza neplacuta, fata de sansele cu care erau creditati a fost clasarea doar pe loc.6 a cuplului AUREL VERNESCU-AFANASE SCIOTNIC, rezultat care a venit sa confirme faptul ca, Vernescu era” mare” pe 500m., dovada fiind ca la jumatatea cursei erau primii cu o secunda avans, dupa care s-au sufocat (aer rarefiat).

Viorica Dumitru

In proba de K.1-1000m. sportivul nostru ANDREI CONTOLENCO a sosit pe locul 7, proba fiind castigata de ungurul Mihaly Hesz ( se spunea despre el ca poate merge pe plasa si la o frunza care pluteste pe apa).

La aceasta editie antrenorul echipei a fost RADU HUTAN dar in tara la pregatirea lotului a participat si NICOLAE NAVASART, care insa la J.O. a fost oficial in calitate de sef al comisiei tehnice a F.I.C., fiind si starterul competitiei.

J.O. 1972 – MUNCHEN  - Editia “insangerata” denumita astfel in urma atacului terorist al unui grup palestinian desfasurat chiar in incinta satului olimpic.

IVAN PATZAICHIN isi confirma valoarea castigand proba de C.1-1000m.,dupa mult comentata intamplare cu pagaea fisurata pe lungimea palei si nu rupta cum eronat se spune. Este totusi diferenta intre fisura si ruptura. IVAN si SERGHEI COVALIOV se afla la startul probei de C.2-1000m. cu dorinta de a repeta isprava din urma cu 4 ani dar sportul este sport cu bucuriile si necazurile lui, asa ca pentru numai 3 miimi de sec. baietii nostri trebuie sa se multumeasca cu medaliile de argint, in fata sovieticilor Vladas CESIUNAS si Iuri LOBANOV.

Serghei Covaliov - Ivan Patzaichin

Medalie de argint in proba de K4B-1000m., eternul loc.2 parca fiind harazit romanilor. MIHAI ZAFIU-AUREL VERNESCU-AFANASE SCIOTNIC si ROMAN VARTOLOMEU se declara invinsi in fata sovieticilor iar BEBE VERNESCU, la varsta de 33 de ani, pune padela in cui si se dedica in continuare antrenoratului. Nici fetele nu se lasa mai prejos si in finala de K.2F-5oom. VIORICA DUMITRU si MARIA NICHIFOROV cuceresc bronzul intr-o proba cu sovieticele pe loc.1.

Maria Nichiforov merge si in simplu sosind pe locul 6.

Viorica Dumitru - Maria Nichiforov

Costel COSNITA si Vasile SIMIOCENCO, aduc si ei 2 puncte delegatiei noastre ocupand locul 5 in proba de K.2B-1000m.

Ca evenimente consemnabile, OCTAVIAN MERCUREAN alaturi de MARIA NAVASART, au condus echipa noastra in calitate de antrenori, iar NICOLAE NAVASART continua sa conduca echipa tehnica si corpul de arbitri, la aceasta editie facandu-si debutul in calitate de starter OTTO TOMIUC, care va fi “ajutat” sa se retraga dupa J.O. din 1996.

AUREL VERNESCU poarta pentru a-3-a si ultima oara drapelul Romaniei la festivitatea de deschidere.

Ivan Patzaichin

J.O. 1976 – MONTREAL  - Olimpiada Nadiei Comaneci si a notelor sale de 10, dar nici noi nu am fost de neglijat.

VASILE DABA castiga entuziasmant proba nou introdusa K.1B-500m., intrand in istoria olimpica iar in proba de K.1-1000m vine pe locul 3 obtinand bronzul.O alta premiera apartine cuplului SERGHEI LARION-POLICARP MALAHIN, care obtin bronzul in proba de K.2B-500m. Acelasi cuplu sosesc doar pe locul 7 in proba de K.2-1000m.

K.4-1000m. soseste pe locul 4, avand in componenta pe NICUSOR ESANU-VASILE DIBA si NICULAI SIMIOCENCO si MIHAI ZAFIU, la mai putin de o secunda de locul 3.

Proba de C.2-1000m. ne aduce o noua medalie GHEORGHE DANILOV si GHEORGHE SIMIONOV fiind invinsi doar de sovietici, obtinand astfel medaliile de argint. In proba de C.2-500m., pentru 49 de sutimi pierd medaliile de bronz in fata ungurilor Buday-Frey. Comportare meritorie si a fetelor noastre care obtin un loc 4 prin cuplul NASTASIA IONESCU-AGAFIA CONSTANTIN, la K.2F-500m. si un loc 5, prin MARIA STEFAN in proba de simplu tot pe 500m.Mare regret fata de derapajul inregistrat la aceasta editie de Ivan PATZAICHIN, sosit pe locul 7 la 500 m. si pe locul 5 la 1000m. Multi si-au ras in barba, altii l-au crezut terminat dar IVAN a dovedit ca si el este un om, ca poate trai asfel de momente dar mai este mult pana departe.

Antrenorii Oct.Mercurean si Mona Navasart se declara multumiti de evolutia generala a echipei iar NAE NAVASART continua sa se implice in a moderniza cat mai bine locurile de concurs.

Port drapel A. Vernescu

J.O. 1980 – MOSCOVA  - prima editie organizata intr-o tara est europeana, prima tara unde J.O. sunt boicotate masiv de catre tarile capitaliste. Pentru noi, nu a fost un avantaj, cunoscand ca suprematia in kaiac-canoe era detinuta de tarile din blocul comunist.

VASILE DABA isi reconfirma valoarea individuala obtinand medalia de bronz in proba sa favorita K.lB-500 m., proba fiind castigata de o mare stea a momentului, sovieticul VLADIMIR PARFENOVICI.

ION BARLADEANU demonstreaza ca avem valori individuale, obtinand medalia de bronz in proba de K.l-1000m. locul 1 revenind est germanului RUDIGER HELM. Trebuie mentionat faptul ca nu cu mult inaintea J.O., Barladeanu a contractat un oreion, boala din apanajul copiilor, fiind obligat sa faca o pauza lunga, cu interdictie totala la efort, asta facand ca stralucirea medaliei sale sa aiba un ton aparte. MIHAI ZAFIU-VASILE DABA-ION GEANTA-NICUSOR ESANU, banuiti cred, locul 2 in proba de K.4-1000m. Aici s-a rupt filmul, poate anul asta la Londra, cine stie ?  C.2-500m. PETRE CAPUSTA si IVAN PATZAICHIN, locul 2, invigatori fiind Laszlo ZOLTAN si Istvan VASKUTI (va spune ceva numele ?) reprezentand Ungaria.   C.2-1000m. Locul 1, Campioni  Olimpici TOMA SIMIONAV si redivivus IVAN PATZAICHIN.

Un lucru amuzant : cu o seara inainte de finalele pe 1000m., g-ralul Marin Dragnea, seful delegatiei olimpice, intrigat ca tocmai la K-C nu s-a luat macar un aur i-a bagat in sedinta pe baieti cu un apel f.scurt : Va ordon sa castigati ! Dupa cursa victorioasa, Ivan si Toma s-au prezentat si au raportat in pozitie de drepti : tov.g-ral permiteti sa raportam: ordinul a fost executat, am invins.  Simpatic General.Tot la aceasta editie s-au mai obtinut :

Maria STEFAN – loc.4 – K.1.f 500m.

Elisabeta BABEANU-Agafia ORLOV – loc.4 – K.2.F 500 m.

Alexandru GIURA-Nicolae TICU – loc.4 – K.4 1000m.

Alexandru GIURA-Ion BARLADEANU – loc.6 – K.2 500m.

Lipat VARABIEV – loc.5 – C.1 1000m. si loc.7 – C.1 500m.

Odata cu aceasta editia, recunoscandu-i-se valoarea certa, la conducerea lotului a revenit antrenorul RADU HUTAN care a fost secondat de ALEX.SCURKA iar d-na MONA NAVASART , in calitate de sotie a sefului comisiei tehnice, a beneficiat de o invitate speciala din partea organizatorilor.

J.O. 1984 – LOS ANGELES    -  Editia la care blocul comunist a raspuns tot cu un boicot, singura tara care a incalcat consemnul fiind ROMANIA. Gandindu-ne ca, prin aceste boicoturi, generatii intregi de sportivi de mare valoare au fost frustrati  de medalii olimpice, hotararea conducerii tarii a fost salutara, participarea noastra fiind primita cu mare simpatie de americani. Fata de participarea “subtire”, marile forte  nefiind prezente, antrenorii nostri mizau pe o recolta bogata de medalii, din care cel putin 4 de aur, dar n-a fost sa fie, stiti cum e cu socoteala de acasa care nu se pliaza pe cea din targ. K.4.F 500m., proba in premiere ,revine echipajului nostru CONSTANTIN AGAFIA-MARIA STEFAN-TECLA BORCANEA-NASTASIA IONESCU, aceste fete facandu-si loc in cartea de aur a J.O. ca fiind primele castigatoare a acestei probe.

Costica Olaru - dreapta

Din nou cuplul de aur TOMA SIMIONOV-IVAN PATZAICHIN urca in varful podiumului olimpic dupa castigarea probei lor favorite C.2 1000m.Inca o medalie, de aceasta data de argint, intra in panoplia acestor excelenti performeri dupa proba de C.2 -500m.

Tanarul canoist, COSTICA OLARU, confirma titlul de campion mondial cucerit cu un an inainte la Tampere si cucereste, in aceeasi proba C.l 500m. medalia de bronz iar la 1000m. vine pe locul 5.

Patru locuri 4 revin lui Vasile Daba la K.1 500m., Tecla Borcanea la K.1.F 500m., cuplului Agafia Constantin-Nastasia Ionescu la K.2.F 500m. si cvartetului Constantin Ionel-Nicolae Fedosei-Ionel Letcae-Angelin Velea la K.4 -1000m. Cuplul Fedosei-Velea a obtinut si el un loc.5

O explicatie pentru acest semiesec ar fi distanta mare intre satul olimpic si locul de concurs, cam 120 km. iar incapatanarea excesiva a conducatorului delegatiei noastre care a tinut mortis ca sportivii sa faca 2 antrenamente pe zi, a condus la acumularea unei oboseli excesive a majoritatii sportivilor. Multi au declarat ca, in momentul inceperii concursului olimpic erau total storsi de energie.

J.O. 1988 – SEUL – 0 editie stearpa, fara medalii, cu participare extrem de redusa, numai 5 sportivi si antrenorul Oct.Mercurean fiind prezenti acolo. Doi kaiacisti, Angelin Velea si Daniel Stoian si 3 canoisti , Aurel Macarencu, Gheorghe Andriev si Grigore Obreja, au facut totul pentru o medalie dar fara succes.

J.O. 1992 – BARCELONA – La fel fara medalii, delegatia fiind mai numeroasa, 14 sportivi dintre care 4 fete, au inselat sperantele puse in ei. De remarcat prezenta in echipa noastra a moldoveanului Nicolae Juravschi, care in 1988, concurand in echipa URSS alaturi de ucraineanul Victor Reneiscki, castiga medaliile de aur atat la 500m.cat si la 1000m. Concurand pentru Romania, alaturi de Gheorghe Andriev nu reseste decat locul 4. A fost o prima experienta, nereusita, abia la a-2-a incercare cu Victor Mihalachi sperantele fiind mult mai indreptatite la o medalie olimpica. Grupul de tehnicieni condus de Mihai Turcas, alaturi de Nicusor Esanu, Aurel Vernescu si Ivan Patzaichin (Doamne ! ce corifei ai acestui sport) isi punea mari sperante in tanarul de 19 ani Marin Popescu, care cu un an inainte cucerise 2 medalii de aur la C.M. de juniori de la Viena, toata lumea vazand in el un nou Holman. Marea atentie cu care era tratat, i-a dat impresia, probalil, ca a devenit invincibil si asta l-a costat, cariera sa fiind partial compromisa in viitor. Este adevarat, ca doua locuri 4 la J.O. nu sunt la indemana oricui, dar fata de talentul si valoarea aratata la juniori, ar fi trebuit sa faca mult, mult mai mult.

J.O. 1996 – ATLANTA  - Delegatia noastra respira din nou aerul victoriilor olimpice dar acestea nu vor insemna decat o medalie de argint si una de bronz, cucerite tot de stalpul lotului de kaiac-canoe, am numit grupa de canoe. ANTONEL BORSAN-MARCEL GLAVAN isi poleiesc barca cu argint sosind pe locul 2 in proba de C.2-1000m.

Neobositul GHEORGHE ANDRIEV si GRIGORE OBREJA obtin medaliile de bronz in finala de C.2-500m. A fost putin ? A fost suficient ? raspunsul la aceste intrebari l-au dat grupul de antrenori Patzaichin – Barladeanu – Lipalit, totusi o parere personala ma indeamna sa cred ca, dupa seceta de la precedentele 2 editii, parca a fost bine.

Florin Popescu - Mitica Pricop

J.O. 2000 – SYDNEY – Departe de casa, sportivii nostri asteptau cu speranta inceperea concursului olimpic.  FLORIN POPESCU si MITICA PRICOP erau ambitionati in a-i oferi antrenorului lor, o victorie olimpica, in amintirea celor 16 ani trecuti de la ultima medalie de aur cucerita de romani la canoe. Aflati intr-o forma maxima, baietii nostri au reusit o victorie de senzatie in proba de C.2-1000m., maniera in care au castigat desemnandu-i drept principali favoriti si la 500m. Iata insa ca destinul nu a vrut ca in kaiac- canoe sa mai existe alti dubli medaliati cu aur la aceeasi editie, in afara lui Leon Rotman.

Un vant puternic, implicit valuri ca pe mare, au determinat organizatorii  sa amane probele de 500m. cu cateva ore. Vantul nu a cedat, amanarea curselor a ajuns la aproape 10 ore, urma festivitatea de inchidere, asa ca s-a decis reluarea concursului, indiferent de starea timpului. Luptand cu valurile si vantul potrivnic, avand o singura barca ce nu se preta la valuri, baietii nostri reusesc un excelent loc.3, invinsi de maghiari care au fost prevazatori si au adus acolo si o barca de lemn, cu bordul mai inalt, pe locul secund sosind polonezii.

O surpriza placuta a fost clasarea pe locul 3 a fetelor in proba de K.4.F.500 m. Mariana LIMBAU, Raluca IONITA, Toma SANDA si Elena HUIDU au compus aceasta barca.

Totodata la aceasta olimpada a a participat si kaiacul de 4 cu Vasile Curuzan, Sorin Petcu, Romica Serban si Marian Sirbu.

Marian Baban – Alexandru Ceausu – Vasile Curuzan - Stefan Vasile

Mironcic Florin

J.O. 2004 – ATENA – Olimpiada in care cele mai bune rezultate au fost aduse de dublu de canoe cu Silviu Simioncencu si Florin Popescu pe distantele de 1000m si 500m, ambele pe locul 4. Marian Baban – Alexandru Ceausu – Vasile Curuzan si Stefan Vasile au terminat  cursa de K4-1000m pe locul 7. Au mai participat pentru Romania : Florin Mironcic, Talpa Lidia, Florica Vulpes și Mitica Pricop.

Cuculici Andrei - Chirila Iosif

J.O. 2008 – BEIJING – Editie in care am fost reprezentati doar de canoisti : Florin Mironcic ( C1-1000m – locul 6 si C1-500m – locul 7); Chirila Iosif – Cuculici Andrei (C2-500m – locul 6)  si cea mai buna performanta a delegatiei de kaiac-canoe a Romaniei a fost obtinuta de echipajul Flocea Nicolae – Popa Ciprian, locul 4 pe distanta de 1000m.

Doua editii consecutive, fara medalii, numeroase locuri 4, 5 sau 6, au facut se ne aducem aminte cu tristete de cealalta  dubla seaca 1988 – 1992. Repetandu-se ciclul traditional, speram ca Londra 2012 sa fie un nou SYDNEY iar proba nou introdusa de 200 m., insemne intrarea altor romani in cartea de aur a sportului romanesc.

Flocea Nicolae - Popa Ciprian

J.O. 2012 – LONDRA

K.2.B 200m.     – MITREA IONUT-MADA BOGDAN;

K.2.F 500m.     -  PALEU IULIANA-LAURIC IRINA

C.1 B 1000m.  -   CHIRILA IOSIF

C.2 B 1000m.   -  DUMITRESCU LIVIU-MIHALACHI VICTOR

K.4 B 1000m.   -  NEAGU TRAIAN-IONETICU TONI-VASILE STEFAN-GAVRILA PETRUS

Cei 11 magnifici, care nu merg sa cucereasca Londra ci doar sa le ia aurul din tezaurul coroanei.                                                                                              Inima si speranta de victorie, atat a mea si sper a tuturor celor care vor lectura,  cu rabdare, acest articol este alaturi de cei 11 magnifici si de antrenorii lor. Inchei cu scuze pentru timpul rapit cititorilor si cu sincere multumiri pentru toti cei care mi-au oferit datele suplimentare, necesare. 

Lotul Olimpic 2012 - Kaiac Canoe