vineri, 24 februarie 2012

Jocurile Olimpice

de Marian Ionita

In Grecia antica, s-a nascut ideea organizarii unor competitii atletice intre cetatile antice, intreceri rezervate numai barbatilor de origine greceasca, care erau cetateni liberi, sclavii fiind exclusi, in timp ce femeilor nu le era permisa participarea nici macar in postura de spectatoare.
Zeus
 Aceste intreceri au primit denumirea originara de JOCURI OLIMPICE, se disputau la fiecare patru ani, in zilele sarbatorilor lui ZEUS, pe campia Olimpia, durau cinci zile si incepeau cu o procesiune solemna, cu jertfe, cu defilarea concurentilor si cu depunerea juramantului olimpic.
In ziua a doua avea loc intrecerea  tinerilor de 18-20 ani, dupa care, in ziua a treia se disputau intreceri de alergare, lupte, pugilat si pancratiu (proba combinata de tranta si pugilat
Cea mai  disputata  proba, cea de pentatlon avea loc in ziua a patra, urmata de intrecerile “hoplitodorilor”(oameni inarmati), alergarile de care si calaria. In ziua a cincea, ultima, erau premiati invingatorii care primeau o cununa din ramuri de maslin salbatic.
Conform scrierilor ramase, prima editie a J.O. antice a avut loc in anul 776 i.Hr. si s-au serbat pana in anul 393, cand la ordinal imparatului roman Teodosiu  au fost desfiintate iar toate cladirile Olimpiei au fost distruse.
hoplitodori
O prevedere extreme de importanta, care din pacate, in epoca moderna a J.O. nu a mai fost respectata, a fost aceea ca in timpul jocurilor orice conflicte politice si militare dintre cetatile grecesti sa inceteze, instituindu-se asa-zisa “pace olimpica”, hotarandu-se totodata ca intervalul dintre doua editii ale jocurilor sa se numeasca OLIMPIADA.
Revenind la modul de organizare si desfasurare a intrecerilor olimpice, in ciuda aparentelor si mai ales a ceea ce ne-am imagina, la Olimpia nu exista un stadion, ci o pista lunga de 211 metri, lata de 32 metri, acoperita cu un strat gros de nisip.  La cele doua capete ale pistei cate o linie alba de calcar, gauri patrate, destinate sa sustina stalpii intre care se puteau alinia 20 de alergatori.   De la o linie alba la alta, pista masoara 192,72 metri, adica 600 de picioare. Mari oameni de cultura si arta ai vremii, au cantat,  maretia jocurilor , aducand elogii atat invingatorilor cat si invinsilor.  Cicero spunea ca  “ o victorie olimpica era in ochii grecilor mai glorioasa decat insusi triumful in ochii  romanilor”.  Juvenal a lasat posteritatii maxima “ mens sana in corpore sano”, aceasta in ideea ca o minte limpede nu poate salasui decat intr-un corp sanatos si  bine antrenat.
Alti mari oameni de arta si cultura ai acelor timpuri  au creeat si lasat posteritatii lucrari memorabile, care au durat peste vreme,constituind si astazi puncte de atractie pentru milioane de turisti. Inegalabilul TEMPLU LUI ZEUS, opera lui Fidias, DISCOBOLUL lui Miron, un simbol al miscarii, al bucuriei de a te insuruba in spatiu si de a-l invinge, sunt numai o mica parte dintre ele.                                                                                                                       “Fidias-ul” poeziei poarta numele lui Pindar, cel care si-a intitulat opera “Ode triumfale,poeme lirice despre victorie”. Dar ce sa mai zicem de ILIADA, aceasta epopee atribuita lui Homer, cel care a descris, ca nimeni altul, intr-o forma artistica magistrala, intrecerile sportive dintr-o epoca pe care istoriografii abia o pot reconstitui. Cineva spunea ca “ arta intrece cu siguranta realitatea, asa cum  legenda intrece istoria”.
J.O. antice ne-au demonstrat un mare adevar, acela ca, de cand exista oamenii pe acest pamant, ei nu s-au indeletnicit doar cu mancatul si bautul, cu somnul, cu iubirea, cu munca si cu lupta, ei s-au miscat in mediul inconjurator cu intentia de a-si oferi o placere fireasca, si-au exersat muschii in deplasari ritmice si aritmetice, au simtit nevoia competitiei, a intrecerii.
Homer
Nu exista in istoria omenirii si a culturii in general, ceva care sa fi durat atat cat au durat Jocurile Olimpice antice : 1.172 de ani, timp in care ar fi avut loc 293 de editii.
In era moderna, iata-ne ajunsi de abia la editia cu numarul  30.
 Dupa un “ somn “ lung de 1503 ani, Jocurile Olimpice s-au trezit din nou, de aceasta data nu ca o sarbatoare a unui singur popor, ci ca o sarbatoare  a sportivilor din lumea intreaga.
Numeroase au fost tentativele de reinviere a J.O., printre pionieri aflandu-se, spre bucuria noastra,  chiar un roman de origine greaca Evanghelie Zappa, care in 1.859 pleaca din Bucuresti la Atena si organizeaza o competitie numai pentru greci, pe bani proprii. Dar totul va fi, pentru moment, doar un foc de paie.   Apare insa, la finele veacului al XIX-lea, un tanar care vehiculeaza cu vehementa ideea ca sportul inseamna sanatate, forta, frumusete si bucurie. Ca totul in noi trebuie sa fie armonie, muschi si minte, actiune si gandire

Numele sau  -  PIERRE de COUBERTIN.
 La 23 iunie 1894, in marea aula a Sorbonei, el sustine : “ ceea ce este cultura pentru umanism, trebuie sa insemne olimpismul pentru sport. Olimpismul trebuie sa intruneasca intr-un manunchi luminos, toate principiile care sa contribuie la perfectionarea omului”.
Delegati din 12 tari aproba cu entuziasm propunerea lui Pierre de Coubertin, timp in care un cor imens   interpreteaza, in prima auditie, IMNUL LUI APOLO, gasit printre ruinele de la Delfi, imn modernizat de compozitorul francez Gabriel Faure.
 Doi ani mai tarziu, in anul 1896, Jocurile Olimpice reinviau.                                             Din respect pentru ceea ce facusera grecii  de-a lungul atator sute si sute de ani, ATENA este ales ca orasul gazda a primei editii moderne a JOCURILOR OLIMPICE.
 La inceputul lunii Aprilie 1896, 40.000 de oameni prezenti in tribunele de marmura ale stadionului  AVEROF, saluta noua era moderna a fenomenului olimpic.
 “CITIUS -  ALTIUS – FORTIUS”  - devine nu numai o deviza olimpica ci o dovada suprema ca oamenii isi pot dovedi forta, aspiratiile si inteligenta  si in altceva decat in conflicte sau sterile tratative diplomatice.
Stadioanele si Olimpiadele moderne, ca si energia nucleara si zborurile cosmice  trebuie sa slujeasca omenirea si  pacea.
Acesta este si trebuie sa ramana sensul profund uman, estetic si etic al devizei olimpice “Citius – Altius – Fortius”. (Mai repede – mai sus – mai puternic).   In acea zi istorica de 6 aprilie 1896, Pierre de Coubertin, supranumit si “parintele J.O. moderne avea sa spuna : “ este vorba de a separa idealul olimpic de cadrul disparut al civilizatiei antice si de a-l face sa traiasca real in societatea secolului XX si a celor ce vor urma”. “Sa nu uitam – si-a incheiat alocutiunea baronul Pierre de Coubertin  - ca Jocurile Olimpice au fost create nu pentru a fi un campionat al lumii, ci o manifestare pedagogica si o sarbatoare a intregii lumi .  ATENA deschidea o noua era in lumea olimpica, fiecare editie care a urmat fiind denumita in cate un fel, in  functie de rolul jucat si de caracteristicile ei. Vom enumera numai cateva din cele care au adus schimbari majore, astfel
Atena 1896
- Atena-1896-Olimpiada renasterii;                                                                                     - Stockholm-1912-Olimpiada sportului si artelor, acolo desfasurandu-se  paralel si concursuri de picture,muzica si poezie
- Anvers-1920-Olimpiada tehnicii (apar primele cronometre) si a Steagului olimpic – care va flutura pt.prima data aici;
 - Amsterdam-1928-Olimpiada Flacarii olimpice care va arde pt.prima data pe un stadion pe toata durata intrecerilor
- Los Angeles-1932-Olimpiada primului Sat Olimpic;
 - Berlin-1936-Olimpiada stafetei olimpice, flacara fiind purtata in premiera , de la Olimpia pana la Berlin, de zeci de mii de atleti.
 - Tokyo-1964-Olimpiada recordurilor, 45 mondiale, 76 olimpice si 614 recorduri nationale
- Mexico-1968-Olimpiada altitudinii, intrecerile desfasurandu-se la 2260 m., aerul fiind extrem de rarefiat;
            - Munchen-1972-Olimpiada electronicii, pentru prima data fiind afisate rezultatele pe mari ecrane;
            - Moscova-1980-Olimpiada primei tari socialiste;
 - Atlanta-1996-Olimpiada Coca-Cola, prima oara cand apar interesele comercial-publicitare
- Sydney-2000-Olimpiada mileniului II.

            In afara unor simboluri olimpice preluate din antichitate , de-a lungul perioadei moderne a J.O. au aparut si altele care s-au pastrat de-a lungul vremii fiind prezente pe arenele olimpice si in zilele de astazi. Vom enumera cateva, explicand  proveninta si semnificatia acestora :

CERCURILE OLIMPICE – cel mai cunoscut simbol olimpic, cele 5 inele inlantuite simbolizand unitatea celor 5 continente (cele doua Americi  fiind considerate un singur continent). Inelele apar in cinci culori diferite, pe stegul olimpic de culoare alba. Aceste culori ALB (fondul drapelului), ROSU, VERDE, ALBASTRU, GALBEN si NEGRU au fost alese astfel incat fiecare natiune sa aiba cel putin una din ele reprezentata pe steagul national.


 DRAPELUL OLIMPIC – a fost adoptat in anul 1914, dar primele J.O. la care a fluturat au fost la Antwerp in 1920. Conform traditiei, drapelul olimpic este adus cu mare fast pe stadionul olimpic, la Ceremonia de deschidere, fiind inaltat pe cel mai inalt catarg de unde va strajui desfasurarea jocurilor, pe toata durata acestora, la inchiderea jocurilor fiind coborat si predate primarului orasului care va gazdui urmatoarea editie.


 FLACARA OLIMPICA – simbolizeaza continuitatea intre timpurile antice  si cele moderne, fiind reactualizata ca simbol al  J.O. moderne de catre baronul Pierre de Coubertin, fiind folosita pentru prima data la J.O. de la Berlin 1936. La ceremonia de deschidere a J.O., sosirea in stadionul principal si aprinderea flacarii olimpice, marcheaza deschiderea oficiala a jocurilor, stingerea acesteia la terminarea intrecerilor marcand finalul editiei respective.Tarile organizatoare au  creat adevarate  spectacole, ingeniozitatea regizorala facand din aprinderea flacarii olimpice spectacole unicat, care nici odata nu s-au asemanat, de la o editie la alta
Pe pamant, pe apa, prin sateliti, drumul acestui vechi simbol olimpic angreneaza mii de oameni, eforturi sustinute, totul in ideea de a se ajunge in timp la locul intrecerilor.
Torta olimpica 2012
Astfel, pentru J,O, Londra 2012, flacara olimpica va arde intr-un tub triunghiular din aluminiu, care va avea 8.000 de gaurele, reprezentand pe fiecare din alergatorii care urmeaza sa o poarte.   Cele 3 fatete ale tubului simbolizeaza faptul ca LONDRA va fi singurul oras-capitala din lume care va organiza 3 editii ala J.O. de vara. (1908 – 1924 – 2012).
 4.000 dintre alergatorii ce urmeaza sa poarte flacara olimpica vor avea varste cuprinse intre 12 si 24 de ani iar ceilalti vor fi oameni care au avut o realizare sau o contributie notabila la viata comunitatii locale.

Medalile Olimpice 1904
 MEDALII OLIMPICE – sunt confectionate si sunt puse la dispozitie de catre Comitetul de Organizare a J.O. Pentru locul  I se acorda o medalie din argint aurit si o diploma, pentru locul II se acorda o medalie de argint si o diploma, pentru locul III se acorda o medalie de bronz si o diploma. Medaliile sunt gravate pe fata cu un episode din sportul respectiv iar pe cealalta cu emblema J.O. si anul. Medaliile au un diametru de 60 mm. si o grosime de 3 mm. Practica acordarii medaliilor primilor 3 clasati a fost introdusa in anul 1904 cu ocazia editiei a-III-a a J.O.-Saint Louis.
 Ecoul imens al J.O., faptul ca, in multe tari sezonul rece este predominant, sporturile de iarna bucurandu-se de mare deschidere a deteminat Comitetul International Olimpic sa adopte si organizarea de J.O. deschise sporturilor de iarna. Astfel, in anul 1924, Franta organizeaza la Paris J.O. de vara editia a-VIII-a si la Chamonix prima editia a J.O. de iarna. Ajungandu-se la concluzia ca, pentru o tara, efortul financiar de a organiza ambele J.O., in anii olimpici tari diferite vor organiza jocurile.
Medalile Olimpice 2012
Si in acesta situatie, efortul financiar al unei tari, de a-si tine in pregatire doua loturi, de vara si de iarna, in acelasi an olimpic, s-a dovedit greu de sustinut, astfel ca, dupa J.O. din 1992 se hotaraste despartirea jocurilor si  disputarea lor alternativa, din doi in doi ani , astfel ca in 1994, dupa numai doi ani, are loc editia a-XVII-a a J.O. de iarna de la Lillehammer din Norvegia.
Anul acesta vom urmari evolutia sportivilor romani la cea de-a XXX-a editie a J.O. de vara de la Londra iar peste 2 ani, in anul 2014, Rusia va organiza, in premiera, editia cu nr.XXII a J.O. de iarna de la Soci.

                                    PROBLEME LA   JOCURILE OLIMPICE

Cu toate ca spiritual olimpic se cere a fi  animat de corectitudine si sportivitate, marea dorinta de a invinge i-a determinat pe unii sportivi sa uite aceste cerinte de bun simt, sa apeleze la mijloace care nu le-au facut cinste  nici lor si cu atat mai putin tarilor de provenienta
Mai mult, amestecul politicului in miscarea sportiva a facut ca  Jocurile Olimpice  sa cunoasca evenimente nedorite de genul boicotului   sau  a  terorismului .                                                                                                                                                                                                                                       
DOPAJ

Una din problemele principale ale J.O. este dopajul. La inceputul sec.XX, multi sportive olimpici au inceput sa foloseasca medicamente pentru a-si imbunatati performantele sportive. Spre exemplu, castigatorul maratonului de la J.O.-1904, Thomas Hicks, a primit de la antrenorul sau stricnina si brandy, pentru a termina cursa.
Knut Enermark Jensen ( nr.127)
Mai grav a fost cand astfel de practici au condus la decesul unor sportivi, primul caz de acest gen inregistrandu-se la J.O.-1960 de la Roma, cand in timpul cursei de ciclism, danezul Knut Enemark Jensen a cazut de pe bicicleta, ulterior  gasindu-si sfarsitu Autopsia a aratat ca sportivul se afla sub influenta amfetaminelor.
 Dupa acest episod, C.I.O. a introdus testul antidoping. Primul sportiv olimpic gasit pozitiv la testul antidoping a fost pentatlonistul suedez Hans Gunnar Lijenwall la J.O. din 1968, caruia i-a fost retras “bronzul”.
Cazul cel mai mediatizat a fost al sprinterului canadian   Ben Johnson care a castigat proba de 100 m. la Seul 1988 dar trei zile mai tarziu, cand in urma testului a fost depistat ca a utilizat stanozolol, I s-a retras medalia de aur.  In ciuda testelor si a masurilor impuse, multi sportivi au continuat sa se dopeze. In anul 1990, documentele au relevant ca mai multor sportivi est-germani  li s-au administrat steroizi anabolizanti in urma unui program de stat al fostului regim comunist din Germania de Est.
Andreea Raducan
 Dorinta oarba de a obtine rezultate imediate si de mare rasunet a facut ca unii din sportivii care au fost supusi drogurilor sa fie distrusi pe viata. Este notoriu cazul marilor inotatoare est-germane, in frunte cu frumusica Kornelia Ender,care au fost “ascunse” in Mexic pentru a nu fi vazute cu barba si mustati, fiind dereglate hormonal.
La J.O. de la Sydney 2000, gimnastei romane Andreea Raducan i-a fost retrasa medalia de aur de la individual compus, dupa la ce controlul antidoping a fost depistata pozitiv la efedrina, din cauza unei pastile de nurofen administrate de medicul echipei.                                                                                                                                               

                       VIOLENTA SI TERORISM
In prima jumatate a sec.XX lumea a fost zguduita de doua conflagratii mondiale, lucru care a condus la anularea unor editii a Jocurilor Olimpice.  Astfel, au fost anulate J.O. de la Berlin-1916, Helsinki-1940 si Londra-1944 la fel ca si J.O. de Iarna de la Gaemisch-Partenkirchen-1940 si Cortina d’Ampezzo din 1944, aceasta din cauza primului si celui de-al doilea Razboi mondial. Terorismul a devenit si el o permanenta amenintare pentru Jocurile Olimpice.
Victimele atacului terorist Munchen 1972
1972, la J.O. de vara de la Munchen, 11 membri ai delegatiei olimpice israiliene au fost luati ostateci de un grup extremist palestinian autointitulat “ Septembrie negru”, chiar in blocul din satul olimpic, aflat fata in fata cu blocul delegatiei noastre. Teroristii au cerut guvernului israelian eliberarea a peste 200 de teroristi detinuti de Israel dar primul ministru Golda Meyr a refuzat categoric, fapt care a condus la asasinarea ostaticilor. Timp de 34 de ore competitiile olimpice au fost suspendate, punandu-se chiar problema anularii jocurilor. Pana la urma Comitetul de organizare a J.O. a hotarat continuarea intrecerilor.  Nici acum nu a fost uitat mesajul transmis, la fata locului, de Presedintele C.I.O. , Avery Brundage , care declara lumii ca olimpismul, ca sportul, nu se va pleca nici odata in fata terorismului.
Cu toate acestea, in timpul J.O. de vara de la Atlanta-1996, a avut loc un atac terorist cu bomba in Centennial Olympic Park, in urma caruia s-au inregistrat 2 morti si 111 raniti.

JOCURI OLIMPICE BOICOTATE

Asa cum spuneam, amestecul politicului in sport a facut  ca ideile olimpismului lansate de Pierre de Coubertin sa fie grav incalcate.
Boicotul olimpic a aparut la J.O. Melbourne-1956, cand Olanda,Elvetia si Spania, in semn de protest fata de represiunea sovietica din Ungaria, a refuzat participarea la jocuri.
In 1972 si 1976, un mare numar de tari africane au amenintat C.I.O. cu boicotul J.O. pentru a forta interzicerea participarii Africii de Sud, Rodeziei si Noii Zeelande, ca urmare a segregatiei rasiale practicata de aceste state. C.I.O. a cedat in primele doua cazuri dar in 1976 a refuzat deoarece  boicotul consta in protestul impotriva prezentei echipei de rugby a Noii Zeelande in Africa de Sud iar rugbiul nu mai era sport olimpic. Tarile si-au retras echipele dupa inceperea jocurilor, cu toate ca o parte din sportivii africani intrasera déjà in concurs.
 22 de tari africane (exceptie a facut Guyana) au boicotat J.O. de la Monreal-1976, deoarece I s-a permis Noii Zeelande sa participle la jocuri.
In anii 1980 si 1984, opozantii Razboiului Rece, si-au boicotat reciproc Jocurile Olimpice. Statele Unite, alturi de alte 64 de tari au refuzat sa participle la  J.O. de la Moscova, pentru a protesta fata de invazia armatei sovietice in Afganistan, boicotul reducand numarul tarilor participante la 80, cea mai mica participare de la J.O.-1956.
Drept raspuns, Uniunea Sovietica si alte 14 tari din blocul estic (cu exceptia Romaniei) n-au participat la J.O. de la Los Angeles-1984, argumentand ca securitatea sportivilor nu ar fi fost garantata.

ROMANIA LA JOCURILE OLIMPICE

Reluarea competitiilor olimpice moderne a starnit si in Romania dorinta organizarii unor organisme sportive care sa fie afiliate la C.I.O.  Se pune problema constituirii Comitetului Olimpic Roman, care sa  dea dreptul tarii noastre   sa ceara afilierea la C.I.O., implicit la participarea la Congresele acestui for olimpic.
Alexandru Siperco
27 Martie 1914  este data de nastere a COMITETULUI OLIMPIC ROMAN. Primul Presedinte al C.O.R. ales in 1914 ASR Principele Carol al Romaniei, care va ramane in functie pana in anul 1920. A fost urmat de alti 15 presedinti alesi, cel de al-16-lea,dl. Morar, fiind actualul Presedinte al Comitetului Olimpic si Sportiv Roman.
 Trebuie mentionat faptul ca,datorita marelui aport adus de Romania la miscarea olimpica mondiala, tara noastra a avut in persoana lui ALEXANDRU SIPERCO, timp de 43 de ani membru al C.I.O., o personalitate de prim rang in concernul olimpic mondial, activitatea sa capatand o recunoastere deplina pe plan intern si international.
Nadia Comaneci
Cu toate ca, C.O.R. se va naste mult mai tarziu, Romania marcheaza prima participare la J.O. in  anul 1900.
Incepand cu anul 1924, Romania participa la J.O. cu o echipa completa, lipsind doar la 2 editii, cele din 1932-Los Angeles si 1948-Londra.
De-a lungul J.O., delegatiile olimpice au insumat 1939 de membri, dintre care 1371 barbati si  568 femei, cucerindu-se 265 medalii, dintre care 74 de aur,86 de argint si 108 de bronz.
Din 1936, an in care kaiac-canoe devine sport olimpic, delegatia Romaniei a imbunatatit zestrea de medalii cu  34, 10 de aur, 10 de argint  si 14 medalii de bronz, in ierarhia sporturilor olimpice romanesti gasindu-se pe locul IV , dupa gimnastica, canotaj si  atletism.
Ivan Patzaichin si Toma Simionov
Leon Rotman
Romania olimpica a dat  lumii o serie de mari campioni care s-au inscris in  Cartea de Aur a Jocurilor Olimpice moderne. Numele NADIEI COMANECI, sportiva care a revolutionat lumea gimnasticii feminine, devenind un model pentru milioane de fetite de pe mapamond, este cel mai graitor exemplu. Nadia a adus Romaniei 5 medalii de aur dintr-un total de 9 medalii .Sporturile nautice au dat si ele lumii olimpice mari personalitati sportive cum ar fi : ELISABETA LIPA participanta la 6 editii ale J.O. de la care a adus 7 medalii din care 4 de aur sau IVAN PATZAICHIN, cu 5 prezente la J.O., de unde a adus 7 medalii dintre care 4 de aur, Ivan fiind singurul olimpic roman care a primit cea mai mare recunoastere olimpica : COLANUL DE PLATINA.
Dumitru Alexe si Simion Ismailciuc
Asa cum spuneam kaiacul-canoe se insrie intre cele mai productive discipline olimpice sportive din Romania, alaturi de alte sporturi cu contributii  la fel de mari in miscarea olimpica moderna.
Din anul 1956,  cand s-au cucerit 3 medalii de aur, editie de editie, sportivii nostrii s-au gasit in prim planul intrecerilor, de la multe din intreceri revenind acasa cu medalii olimpice. Iata Campionii nostri Olimpici de pana acum :
LEON ROTMAN (singurul dublu medaliat cu aur la o editie a J.O.)
 DUMITRU ALEXE
SIMION ISMAILCIUC
SERGHEI COVALIOV
IVAN PATZAICHIN – 4 medalii de aur
VASILE DABA – singurul kaiacist  medaliat cu aur;
 TOMA SIMIONOV  - 2 medalii de aur
AGAFIA CONSTANTIN
MARIA STEFAN
TECLA BORCANEA
NASTASIA IONESCU
MITICA PRICOP
FLORIN POPESCU
Vasile Diba

La toti acestia se adauga si alti mari performeri olimpici medaliati cu argint si  bronz, care si-au gasit si ei locul in cartea de aur a sportului romanesc.
Mitica Pricop si Florin Popescu
Tin sa subliniez, ca am scris aceste randuri, culese din  publicatii de specialitate, cu gandul la cei mai tineri sportivi din kaiac- canoe , in intentia de a le trezi interesul pentru marii campioni, din randul carora m-asi bucura sa-si gaseasca modele, pe de-o parte iar pe de-alta  parte de a-i face sa-si doresca o prezenta, ca sportivi, la o editie a J.O.
Agafia Constantin - Maria Stefan - Tecla Borcanea - Nastasia Ionsecu
Asa cum un mare tenor isi doreste sa cante, macar odata, la Scala sau la Metropolitan, asa cum un actor de film viseaza la un “Oscar”, asa cum un mare cercetator viseaza sa gaseasca un leac impotriva unui microb ucigasi asa doresc ca sportivii nostri sa tinda ca in august la J.O. de la Londra  sa se incline, de pe cea mai inalta treapta a podiumului olimpic pentru a primi medalia olimpica de aur.
Pierre de Coubertin si Cercurile Olimpice
Inchei, referindu-ma la idealurile lui Pierre de Coubertin, cel mai bine reprezentate in Juramantul olimpic :
Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este sa castigi ci sa participi, asa cum in viata nu conteaza triumful ci lupta.
Esential nu este sa cuceresti ci sa lupti.
Londra 2012
 Sper, din tot sufletul ca sportivii nostrii sa nu se limiteze numai la a  participa.

A consemnat : M.Ionita

                                                                                
                                                                                                             
                                                                                                             


                                                                                                      

                                                                                  
                                                                                            
                                                                                                                                                                                                                                                                      
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    


                                                                                                                                                                                                                                                                                       


                                                                                                                                                                                                          



                                                                
                     
                                                                               

                                                              

   
                                                                                    

                                                                                                                                                                                                                                                                                      

A consemnat : M.Ionita

7 comentarii:

  1. Frumos , un material bine documentat. Bravo !

    RăspundețiȘtergere
  2. bun bun bun !!!:) respect

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumim Nea Calutu'
    de mult n-am mai citit o asa calda prezentare

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte documentat si complex materialul-o singura omisiune la aceste mari realizari >In spatele acestor rezultate se ascunde munca distrugator nervoasa ,stres si privatiuni ale antrenorului.Fara acesta cum se pot obtine rezultate ?Este posibil ?Fara medici ,preparatori fizici,etc etc .cum se puteau obtine rezultate ?Stau si ma intreb de ce de un timp nu se mai pomeneste nimic despre cei ce muncesc cu daruire pentru formare fizica ,tactica,tehnica ,a acestor performeri .Cu obstinatie se evita de catre toti : comentatori,sportivi,oficiali minimalizandu-se, munca profesorilor acestor campioni !Aici vorbesc macar , pentru sportul gazduit de acest blob .Interesant si curios...Probabil pentru antrenori s-a instituit embargo.Vom vedea in viitor cum va mai functiona ..Oricum expunerea d.lui Ionita este meritorie !

    RăspundețiȘtergere
  5. Va multumesc pt.aprecieri si marturisesc ca ma asteptam la astfel de reprosuri. Am dorit sa fac cunoscute, pentru cei mai tineri,provenienta,simbolurile si idealurile olimpismului si pt. ca eroii din arene sunt, de regula, sportivii, i-am mentionat doar pe campionii nostri olimpici. Precizez ca am un respect deosebit pentru toti cei care stau in spatele marilor performante, de la antrenori si pana la femeia anonima care serveste la masa sau schimba cazarmamentul in camere. Dealfel, in speranta ca nu voi plictisi,intentionez ca inainte de inceperea J.O. din vara,sa reamintesc sau sa fac cunoscuta, evolutia sportivilor nostri din 1952 pana acum, specificand toti medaliatii si bineinteles numele celor care i-au modelat. Multumiri tuturor, M.Ionita(calutzu).

    RăspundețiȘtergere
  6. La Jocurile Olimpice de la Moscova (1980), Brejnev a tinut discursul de inceput, pe care il avea bineinteles scris de consilierii sai. Incepe:
    - O!
    Multimea aclama
    - O!
    Mai multe strigate si aplauze.
    - O!
    La un moment dat un consilier se apropie si ii spune:
    - Domnule Brejnev, nu este nevoie sa cititi chiar toate cercurile Jocurilor Olimpice.

    REFERITOR LA MEDALII

    Femeile sunt ca medaliile olimpice: trebuie sa lupti pentru ele, apoi iti atarna de gat o viata intreaga.

    Niste moldoveni la jocurile olimpice la proba de caiac-canoe. Astia asezati aproape de garla. Trece echipajul de pe locul 1, moment in care moldovenii incep sa strige : Mu*e ba!! Chizda matii!! etc.. Nici un raspuns. Trece echipajul de pe locul 2. Moldovenii iar: Sa va fu`tim ma!! Mu*e!! Etc..nici un raspuns. Trece echipajul de pe locul 3. Moldovenii striga: Mu*e ma! Chizda matii!! Echipajul de pe locul 3 riposteaza: Ba a matii ba!! La care moldovenii exclama extaziati: astia sunt!!! HAI ROMANIA !!!
    NENEA CALUTZU SPER SA NU TE SUPERI PE MINE CA MAI POSTEZ SI EU CATE UN BANC DAR MAI AU NEVOIE SI SA SE DESTINDA VIITORII NOSTRII OLIMPICI

    RăspundețiȘtergere
  7. Bancuri ? imi pare rau , dar stricati tot ce construiesc altii.

    RăspundețiȘtergere