duminică, 12 decembrie 2010

Un mare dascal al scolii romanesti de kaiac-canoe

Nicolae "Nae" Navasart
1929-1984


 



 
   


La debut de septembrie Snagovul s-a aratat la fel de ospitalier ca in primavara, inceputul de sezon anuntand un an competitional mai bun ca in ultimii ani, iar incheierea sezonului aducand satsifactia datoriei implinite. Campionatul national de seniori a fost devansat de o reusita initiativa a C.S. Steaua care a culminat cu un eveniment comemorativ dedicat antrenorului emerit Nicolae Navasart, al carui bust in bronz a fost dezvelit, cu aceasta ocazie, ca un omagiu adus unui mare antrenor dar in primul rand unui mare om.

Se cuvin mentionate meritele fostului kaiacist Ioan Sideri, un foarte talentat artist plastic, cel care a "lucrat" bustul, precum si aportul deosebit adus de conducerea C.S.N. "Baza Veche" in persoana domnului Adrian Popescu si a doamnei contabil-sef Aurelia Ticu.
    Asistam emotionat la acest eveniment si ma intrebam oare cate se stiu despre aceasta mare personalitate a kaiacului si canoei romanesti, mai ales de catre tineri, pentru ca ar fi mare pacat ca acest bust sa fie privit doar ca o figura rece dein bronz, fara sa incerci sa-i omagiezi meritele si personalitatea."Nea Nae" s-a nascut in 1929, iar la 16 ani, in 1945, fiind atras de miscarea in natura, de barci, devine membru al Yacht Club Regal Roman cucerind 10 tituri nationale in postura de yachtman.
In paralel practica si kaiacul in cadrul C.S. Metalul Bucuresti artand de pe atunci mari aptitudini de antrenor, facandu-se ascultat si respectat de colegii sai de sport.
Anul 1948 il gaseste antrenor la Dinamo, punand bazele acestei sectii dar din diverse motive in 1952 pleaca la sectia de kaiac-canoe a C.C.A.(actuala Steaua). Provenind dintr-o familie de militari de cariera, este gasit cu "pete" pe dosarul de cadre si in 1953 este pedepsit si trimis antrenor la "Santierul", club supranumit "Armata in gri" unde activau militari in termen folositi pe santierele de constructii. Dovedindu-si priceperea si tenacitatea revine la C.C.A. in 1955 ca antrenor, unde va ramane pana la sfarsitul vietii. Rezultatele de exceptie obtinute pe plan intern, dar in special pe plan international, ii aduc unanime aprecieri care culmineaza cu acordarea titlului de Antrenor Emerit in anul 1963, asta dupa rasunatoarele victorii romanesti de la Campionatele Mondiale de la Jaice(fosta Jugoslavie).
Voi incerca sa punctez doar cele mai graitoare realizari ale acestui mare antrenor.

Ca sportiv a fost campion national la yachting, la kaiac si la canotaj si a aratat primele talente de manager si antrenor, prima oara in 1953 cand ajutat de un marangoz iscusit a construit dintr-un kaiac o canoe de simplu. L-a initiat si antrenat(atentie! numai noaptea) pe Andrei Butucaru, un velist de mare talent si a produs o mare surpriza, la campionatele nationale invingandu-l pe Timofte, vedeta momentului, un tip plin de el, caruia "Nea Nae" i-a dat o lectie usturatoare. Sigur, barca a fost contestata dar respectand toti parametrii regulamentari ai vremii, reclamatia a fost respinsa.
Revenind la marile succese ale sportivilor antrenati la "grupa Steaua" de catre "Nea Nae" remarcam:

- primul titlu de campion european din istoria kaiacului romanesc: Nicolae Artimov - Andrei Contolenco - Poznan 1961 K2 500m
- primul titlu de campion mondial din istoria kaiacului romanesc: Vasile Nicoara - Haralambie Ivanov - Jaice 1963 k2 1000m si K2 500m
- prima medalie olimpica la fete - Hilde Lauer, argint la JO de la Tokio 1964 in K1 F 500m
- prima si singura medalie olimpica la K2 masculin, Larion Serghei si Policarp Malahin la JO Montreal 1976, loc III la K2 500m
- singurul dublu campion olimpic din istoria clubului, Toma Simionov C2 1000 la Moscova 1980 si Los Angeles 1984

Antrenor perfectionist, pana la obsesie, tehnician desavarsit, un psiho-pedagog de exceptie, a cultivat si aplicat tehnica de vaslit romaneasca, recunoscuta de toate marile forte din kaiac-canoe ale acelor timpuri.
Daca la Dinamo, un alt mare antrenor, Radu Hutan, lasa sportivul sa-si aleaga tehnica de vaslit care-l avantaja, conditia fiind sa mearga foarte bine, la Steaua se insista pe o tehnica de vaslit unitara in asa fel incat daca urcai oricare din sportivii buni in K4, cand vasleau lasau impresia ca sunt impreuna de 2-3 luni in acea barca.
Isi analiza si-si cunostea sportivii, le cunostea atat calitatile cat si lacunele, atat cele fizice cat si cele morale si de comportament. La el, prezentarea tematicii de antrenament cu toti sportivii dure cel mult 5 minute, niciodata nu apostrofa un sportiv in fata grupului, era adeptul discutiei individuale, fata in fata, momente in care vorbea mai mult sportivul, pe care, cu mare abilitate si tact il determina sa-si descarce sufletul.
Tot individual, inaintea oricarui concurs, statea de vorba cu fiecare sportiv cerandu-i parerea asupra modului de alcatuire a echipajelor, a probelor si a tacticii de concurs. Nu era adeptul sportivului robot, superconstiincios, dar caruia nu-i fugea barca, nu-i indeparta dar le recomanda parinteste ca ar fi mai bine sa nu-si mai iroseasca cei mai frumosi ani ai tineretii. Prefera baietii care mai pierdeau o noapte cu setca pe apa, timp in care isi mai ridicau moralul cu o licoare, dar care a doua zi rupeau barca. Au fost situatii cand, dupa o masa de seara isi invita sportivii la o bere, stia sa-i antreneze in discutii, le istorisea o sumedenie de intamplari, incat baietii uitau si de bere, iar dupa 2-3 ore cereau singuri sa mearga la culcare. Lucra mult pe moralul sportivilor, carora le cultiva un extraordinar spirit de invingator, iar in cazul unui esec toti aveau inoculata o mare dorinta de revansa. Fara a-mi fi propus ca din aceasta scriere sa fac o statistica de palmares pur sportiv, imi cer scuze fata de marii performeri care au trecut prin mana maestrului, mentionarea tuturor insemnand multe, multe randuri.
Revenind la personalitatea Nae Navasart, trebuie spus ca era un om extrem de modest, amabil si comunicativ.
Pentru el nu existau antrenori mari sau mici, pentru fiecare avea o vorba buna, un sfat, o parere, raspundea cu mare amabilitate tuturor. Daca aveai o parere, buna sau mai putin, te lasa sa o spui, nu te intrerupea, nu te combatea, te asculta cu rabdare, dar cu proxima ocazie si numai intre patru ochi, te aborda si-ti spunea si el parerea, nu-ti stirbea din personalitate. Nu a pastrat numai pentru el cunostintele despre antrenorat, daca a gasit oameni cu har pentru meseria de antrenor i-a luat pe langa el, i-a format, iar unii i-au devenit colaboratori. Asa au aparut antrenori ca Maria Navasart, Stefan Visevan, Alex. Scurka, Gheorghe Simionov, Nicusor Esanu si multi altii care, toti, i-au fost sportivi.
Vorbitor a trei limbi straine, extrem de cultivat si educat(meritul familiei), "Nea Nae" s-a facut repede remarcat pe plan international, devenind un reputat arbitru international(starter la JO Mexic 1968). Calitatile sale de organizator l-au propulsat in fruntea comisiei tehnice a F.I.C. unde a avut o activitate extrem de apreciata si fructuoasa. Nu a uitat de ai sai asa ca la un moment dat Romania avea 8-9 arbitri internationali dar existand regula "maxim 2 arbitri de tara" la o mare competitie oficiala si de la noi au mers doar doi arbitri, printre acestia remarcand pe Maria Navasart, Corneliu Barsanescu, Jean Zamfir, cel mai prolific fiind bunul sau prieten Otto Tomiuc, care a oficiat la sapte editii ale Jocurilor Olimpice si la peste 25 de campionate mondiale pentru seniori. 

Din postura de sef al comisiei tehnice a F.I.C. a lansat si sustinut ideea organizarii JO sau CM pe bazine de apa special construite, care sa elimine, in mare parte, avantajarea anumitor culoare din cauza vantului sau a adancimii apei. Incet, incet ideea a fost adoptata asa ca incepand cu JO Tokio 1964, concursurile s-au desfasurat pe canale nautice. A avut ambitia de a organiza si in Romania un mare concurs oficial, astfel ca in anul 1965, in "cabinetul sau de lucru", pe Snagov s-au organizat Campionatele Europene de Seniori si Juniori, competitie care s-a bucurat de unanime aprecieri din partea oaspetilor straini.
Si-a pus intreaga viata la picioarele scolii romanesti de kaiac-canoe fiind unul din ctitorii acesteia, a "plecat" cu deminitate dar cu regretul ca mai putea cucerii multe. Intr-o seara geroasa de februarie 1984, impreuna cu reputatul antrenor prof. Tavi Mercurean l-am vizitat intr-o rezerva a SMC Bucuresti tintuit la pat de o boala nemiloasa, era constient de ce i se intampla, framantarile sale fiind legate in acele momente de formula K4 F pentru Jocurile Olimpice din acea vara de la Los Angeles, Steaua avand trei fete tari(Agafia Constantin, Tecla Borcanea si Nastasia Ionescu) dar nu o "ghicea" pe a patra. In dimineata urmatoare am aflat ceea ce nu vroiam sa aud, cel putin atunci, Nea Nae plecase undeva sus, de unde sa poate vedea, in tihna, concursul olimpic din vara pe care el nu a mai trait-o.
Dupa doua zile, o mare de oameni, isi luau adio, fara sa accepte sau sa creada, de la un mare prieten si om. Asistenta a fost trezita la realitate de onorurile garzii militare date celui care a fost colonelul Armatei Romane Nicolae Navasart. Dupa doua luni, cu ocazia primului concurs al anului a fost indeplinita ultima sa dorinta, urna cu ramasitele sale a fost scufundata in apele Snagovului, spiritul sau ramanand pe vesnicie acolo unde i-a fost cel mai drag.

PS: Multumiri pentru sprijinul acordat doamnei Mona Navasart, domnilor Otto Tomiuc si Nicusor Esanu.
A consemnat M. Ionita.

4 comentarii:

  1. CE PACAT CA DESPRE ADEVARATELE VALORI ALE ROMANIEI NU SE SCRIU DECAT FRANTURI SI NU SUNT APRECIATI LA ADEVARATA LOR VALOARE CUM ESTE SI CAZUL CELUI CARE A LUPTAT LA MOSCOVA 1980 OLIMPIADA -NICOLAE TICU NU S-A MAI SCRIS NIMIC DESPRE EL SI MULTI ALTII

    RăspundețiȘtergere
  2. CE PACAT CA INVESTITIILE SUNT FOARTE MICI IAR DISTRACTIILE SI FOCURILE DE ARTIFICII ALE CELOR CARE LE CONDUC SUNT FOARTE MARI.ASA SE INTAMPLA SA PIERDEM IUBITORII PENTRU SPORT IAR MARILE VALORI NU MAI AVEM OCAZIA SA LE CUNOASTEM SI NICI SA-I APRECIEM ASA CUM SE CUVINE

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna ziua stimati cititorii,din pacate multi dintre vedetele acestui sport se duc spre inaltul cerului si conducerea FRKC nici macar o floare nu trimit,nu stiu de ce este atata ura stimati domni,este mare pacat ca ne dusmanim intre noi,ar trebui sa ne unim ca sa putem aduce cat mai multe medalii tarii,cu respectul pe care il port acestei discipline doresc jos pt actuala conducere si sa revina o alta conducere care sa nu faca deosebire intre dinamo,orsova,braila,arad,timisoara,o zi buna si numai bucurii.

    RăspundețiȘtergere
  4. O dubla istorica https://youtu.be/xJ0frlo-77w

    RăspundețiȘtergere